Imi aduc aminte ce nebuna eram, si cat imi placea sa fiu diferita, sa gasesc lucruri noi.
Eram un copil frumos, care a tinea inca de pe atunci la principiile sale.
Sunt si acum, dar mai greu.
Mi-e frica sa nu cad intr-un cliseu trist, asa cum cad majoritatea.
De aceea voi asculta melodiile astea ...
Si voi zambi, imi voi aminti si voi avea curaj sa imi pastrez...
NEBUNIA. NEBUNIA MEA.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu